Categorii
încercări de poezie

Uite

Protagonic

I

Uite, o stea pe cer sclipește,
Uite, un înger îți vorbește!
– Nu fi trist, tu, cel căruia mă adresez
– Nu pot, e prea greu să privesc în jur
și să nu-ngenunchez
De durere, pentru că, de fapt, eu nu contez…
Asta e, unii oameni au parte de-un destin prea dur.

Uite, Doamne, azi zâmbesc,
Deși sufletul la 100 de grade-l topesc,
De ce nu pot fi eu, de ce toți mă judecă mereu?!
De unde, Doamne, atâta tupeu?!
– Nu ei te judecă, tu nu te apreciezi,
Nu știi să vezi cât de mult, de fapt, contezi!

Uite, iarăși plouă!
Nu te-ai săturat să-mi rupi sufletul-n două,
Să-l faci scrum
Și-apoi liniștit să-ți vezi de drum?!

 

II

Uite, în palma mea-i o picătură,
Nimeni nu știe a gândurilor mele anvergură…
Da, uite că mai și gândesc!
– Nu, zău?
– Da, și pe nimeni eu nu presez
E doar o parte din mine,
Cea care simte diferit,
Dar, chiar și-așa, nu-s eu un emerit!
Vreau azi un singur lucru:
Cu mine viața repede s-o termine
E clar, nu ne înțelegem,
E o relație din care cu nimic nu ne-alegem…
Păcat e să continuăm ceva atât de sumbru.

 

III

 

Uite, totuși respir…
În ce lume să fiu, încât să nu expir?!
Sunt un produs alterat de societate
Și nimic nu-mi mai stârnește pic de curiozitate…

 

IV

Uite, în depărtare e-un fum
Să supraviețuiesc chiar nu mai știu cum…
Tot ce văd mă doare
Și ceeea ce simt ia amploare.
Mă voi întâlni cu EA la o intersecție de drum,
dar ne vom despărți, oricum…

 

V

– Uite, tu n-ai avut curaj
Să protagonizezi al meu scurt metraj,
Tocmai de asta, am decis să fii tăiat la montaj!
– Știu că lumea asta nu-i de mine,
O adunătură de dubluri devine!
Prefer să fiu cel rece, cu număr singular,
Unicul om ce-acționează nereglementar!

 

#Amatoarea

 

Lasă un comentariu